Glosar

OPIsA

a

uraio

Deciziile NATO sunt luate prin consens, un

proces care implica discutii si consultari

intre statele membre pana cand se ajunge

la un acord comun, fara a fi necesara

votarea. O ,decizie NATO” exprima vointa

colectiva a

tuturor

statelor

suverane

membre ale Aliantei.

Acest principiu, care este unul fundamental

—_

de la infiintarea Aliantei in 1949. se aplica la

toate nivelurile, de la Consiliul Nord-Atlantic

pana la comitetele subordonate.

ee,

Facilitarea procesului de consultare si luare

a deciziilor este una dintre principalele

25

sarcini ale Secretarului General al NATO.

Luarea deciziilor prin consens asigura ca

—

toate deciziile NATO reflecta vointa colectiva

a tuturor membrilor suverani ai Aliantei.

Cx

Principiul luarii deciziilor prin consens se

aplica la toate nivelele NATO - de la

Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism

Co

5%)

politic de decizie al

Aliantei,

pana

la

comitetele si structurile sale subordonate.

ASS

oe

Pr

Dac& o crizé nu a ajuns la o etapa violenta,

managementul

ei

eficient

poate

sd

°

directioneze spre o solutionare pasnicd, dar

managementul crizei devine unul foarte dificil

atunci cand violenta este principalul mod de

exprimare a partilor in conflict.

a

Oc

Criza

refugiatilor

din

Republica

Moldova,

@é

provocaté de razboiul

din Ucraina a fost

depasita datorita masurilor luate de autoritatile

nationale si asistentei umanitare externe.

os

i

Aceste strategii pot include evitarea riscului

oprirea unei activitati care ar putea duce la

reducerea

riscului

risc),

implementarea

méasurilor

de

control

pentru

a

limita

impactul), transferul riscului (asigurarea sau

subcontractarea riscului unei parti terte), sau

acceptarea riscului (recunoasterea riscului si

dezvoltarea unui plan de contingenta).

ic

fo))

Rolul managementului riscurilor este esential in}

decizia

strategica

a

oricarei

organizatii|

i

deoarece ajuta la stabilirea unei directii clare sif

x

lla luarea unor decizii bine informate.

laa

f

Este un mecanismul instituit in 2001 care

isi propune sa consolideze cooperarea

a

intre statele UE si cele 10 tari participante

la protectia civilé, pentru a imbunatati

prevenirea,

pregatirea si

raspunsul

la

dezastre.

~

Mecanismul consta intr-un ansamblu de

resurse angajate in prealabil, puse in

comun de statele membre, in vederea

desfasurarii imediate in interiorul sau in

afara frontierelor UE.

Orice tara din lume, dar si Organizatia

Natiunilor Unite gsi agentiile sale sau o

organizatie internationalé relevanta pot

apela la ajutorul oferit prin mecanismul de

protectie civil al UE.

in februarie 2022, in contextual rdzboiului

din Ucraina, Moldova a activat mecanismul

de protectie

civila al

UE,

solicitand

asistentaé pentru gestionarea fluxurilor de

migranti, iar de la 1

ianuarie 2024 a

devenit membru cu drepturi depline, ceea

ce fi va permite sa beneficieze de sprijin

imediat, darsi sé ofere asistenta tarilor

afectate de dezastre.

wa

y

A

te

p

‘Complexitatea

mediului

de

securitate

este

data

de

interconectarea

contemporan

reciproca si influentarea unui numar de fenomene

cu caracter tulburator asupra securitatii statelor si

a

indivizilor.

Aceasta

este o

caracteristicd

fundamental a mediului actual de securitate,

avand in vedere cé amenintarile, considerate pana

oO.

de curand clasice, si-au sporit eficienta prin

realizarea

de

conexiuni

complexe

cu

fenomene/evenimente asimetrice sau cu cele

neconventionale.

lp} Acestea sunt provocari majore pentru comunitatea

BJ internationala si pentru capacitatea acesteia de a

administra eficient crizele politice cu

mijloacele

Gp) <iplomatice, militare si economice de care dispune.

Este o misiune de asistenta militara a
Uniunii Europene lansaté la 15
noiembrie 2022, pentru o durataé de 2
ani.

Obiectivul strategic al EUMAM este de a
contribui la capacitatea militaraé a
fortelor armate ucrainene (UAF) de a se
regenera si de a desfasura operatii in
mod eficient, astfel incét Ucraina sd
£ poata: sa isi apere integritatea teritoriala
in cadrul granitelor sale recunoscute la
2 nivel international, sa isi exercite efectiv
suveranitatea si sa isi protejeze civilii.

EUMAM este un raspuns direct la
cererea de sprijin a Ucrainei si are ca
scop sa asigure: instruire individuala,
colectiva si specializata a fortelor|
4 armate ucrainene si coordonarea si
k sincronizarea _activitatilor statelor

membre care oferd instruire.

Sprijinul financiar total pentru EUMAM
Ucraina jl constituie 362 de milioane
EUR si 40 000 de soldati ucraineni au
fost instruiti de la lansarea misiunii si
pana in prezent.

a y fm

@Pisa B:

—
Misiunea de Parteneriat a Uniun

Europene in Republica Moldova (MPUE
Moldova) este o- misiune civila
J neexecutiva, nearmata, in cadrul Politicii
de Securitate si Aparare Comuna (PSAC),

Consiliul Uniunii Europene.
se

UJ fe} infiintata la 24 aprilie 2023 de catre

Obiectivul acestei misiuni civile este de a

+ spori rezilienta sectorului de securitate al
: tarii in domeniul gestionarii crizelor si al
amenintarilor hibride, inclusiv al securitatii

cibernetice si al contracararii manipularii si

interferentei serviciilor de
strdine.

Misiunea_ ofera consultanta
autoritatilor moldovenesti in

informatii

strategicd
domeniul

gestionarii crizelor, al securitatii cibernetice

si al combaterii amenintarilor
capacitatilor de avertizare

raspuns la amenintarile hibride.

hibride, si

identifica nevoile de consolidare a

timpurie,

detectare, atribuire a amenintarilor si

EUPM Moldova include, de asemenea, 0

celula de proiect, care finanteaza proiecte
pentru a completa consilierea oferita

oa autoritatilor moldovenesti.

z= ~“s

@Pisa B:

Misiunea Uniunii Europene EULEX din
Kosovo este o misiune civilaé a UE,
mandatata de Consiliul Europei in februarie

O 2008, in conformitate cu Rezolutia 1244 a
ONU cu scopul de a contribui la

u =e consolidarea statului de drept in Kosovo.
Este una dintre cele mai numerice misiuni

civile ale UE si prima misiune integrata cu

personal din domeniul politiei, statului de

drept, politia de frontiera si prima misiune

, UE cu dreptul de a exercita o putere

executiva, care ji permisa sa intervina direct
in afacerile din Kosovo.

Componenta politiei este cea mai

numeroasaé jn personal si include trei

subcomponente: destinaté consultarii si

observarii la nivel national si regional;

destinata crimelor de rdazboi, crimelor

financiare, crimelor organizate si lupta

impotriva coruptiei; politia specialé cu

dreptul de a actiona ca forta de jandarmerie
in cazuri de protectie.

~*
Activitatea EULEX a demonstrat ca UE este

capabilé sd contribuie ficient pe
dimensiune civilé in situatii post conflict si
misiuni de stabilizare si reconstructie.

Mobilization of National Economy

Mobilizarea economiei naționale(I)

Mobilizarea
economiei
este
parte
indispensabilă a mobilizării statului în
situație de asediu și de război.
Aceasta este reglementată de prevederile
Legii Nr. 1192 din 04-07-2002 privind
pregătirea de mobilizare și mobilizarea.
Conform legislației în vigoare, Guvernul este
responsabil
de
pregătirea
pentru
mobilizarea economiei naționale.
Pregătirea pentru mobilizarea economiei
naționale include un set de activități
obligatorii pentru a desfășura eficient
mobilizarea. Sunt elaborate planul de
mobilizare al economiei și proiectul
bugetului de stat pentru primul an de război.

Adițional se pregătește economia țării și
agenții economici pentru activitate pe timp
de război. Se creează, se dezvoltă și se
păstrează capacitățile de mobilizare pentru
fabricarea producției necesare pentru
nevoile statului, ale Forțelor Armate și ale
populației pe timp de război.

Mobilization of National Economy

Mobilizarea economiei naționale(II)

Totodată se creează, se acumulează, se
păstrează și se împrospătează rezervele de
mobilizare.

Pentru eficientizarea pregătirii pentru
mobilizare,
Ministerul
Economiei
elaborează nemijlocit Planul de Mobilizare
a Economiei Naționale, care prevede
sarcinile ministerelor, departamentelor şi
ale altor autorităţi ale administraţiei
publice, ale instituțiilor publice şi ale
agenților economici privind asigurarea
necesităţilor economiei naţionale, ale
Forţelor Armate şi ale populaţiei pe timp
de război. În baza acestui plan, Ministerul
Finanțelor elaborează proiectul bugetului
de stat pentru primul an de război. Ambele
documente sunt aprobate de Parlament.
Odată cu declanșarea războiului din Ucraina,
Republica Moldova nu a avut nevoie să
anunțe mobilizarea economiei naționale. Cu
toate acestea, războiul din țara vecină a
arătat
importanța
pregătirii
pentru
mobilizarea economiei naționale.

OPIsA

a

uraio

se refera la politica usilor deschise a NATO,

bazata

Articolul

10

al

Tratatului

pe

Atlanticului de Nord, care permite aderarea

la NATO a oricarui stat european ce poate

promova principiile Aliantei si contribui la

securitatea Atlanticului de Nord.

Decizia de aderare este

luaté de catre

Consiliul

Atlanticului

de

Nord

prin

consensul tuturor membrilor. Politica de

extindere a

NATO vizeaza promovarea

—_

stabilitatii si cooperarii, construind o Europa

unita in pace, democratie si valori comune.

beg Tarile care doresc s& adere la NATO initiaza

un dialog intensificat despre aspiratiile lor

—_

de aderare si reformele necesare si pot

participa

la

Planul

de Actiune pentru

ac

Aderare

dar

MAP)

pentru

pregatire,

© < participarea la MAP nu garanteaza Vo aderarea. Din 1949 si pina jn prezent numarul statelor membre a NATO a crescut BEL de la 12 la 32 de tari, prin 10 runde de extindere. Suedia este cel mai nou membru . 0 al NATO, incepand cu 7 martie 2024. ie) a In prezent, Bosnia si Hertego' ja, Georgia si Ucraina gi-au declarat aspiratiile de laderare la NATO.

I

NATO functions and tasks

Funcții și atribuții NATO

NATO este o alianță politico-militară,
scopul căreia este de a garanta libertatea
și securitatea membrilor săi prin mijloace
politice și militare.
Activitățile de bază ale NATO sunt:
Decizii și consultări.
Operațiuni și misiuni.
Parteneriate: NATO lucrează cu multe
țări care nu sunt membre, cu privire la o
varietate de aspecte politice și de
securitate. Spre exemplu, cooperarea
bilaterală cu Republica Moldova a început
atunci când țara noastră a aderat la
programul Parteneriatul pentru Pace (PfP)
în 1994.
Dezvoltarea mijloacelor de răspuns la
amenințări.
Conform Conceptului Strategic al NATO din
2022, scopul principal și cea mai mare
responsabilitate a NATO este de a asigura
apărarea colectivă a aliaților împotriva
tuturor amenințărilor, din toate direcțiile.
Pentru a face acest lucru, Alianța
îndeplinește trei funcții esențiale:
Descurajare și apărare.
Prevenire și gestionare a crizelor.
Asigurarea securității prin cooperare.

Consiliul Nord-Atlantic (NAC), North Atlantic
Council (NAC) este principalul organism politic de
luare a deciziilor. Acesta coordonează procesele
politice și militare referitoare la problemele de
securitate care afectează întreaga Alianță.
Reprezentanții fiecărei țări membre se reunesc
pentru a discuta și a lua decizii colective cu privire
la aspectele politice și operaționale, oferind un
forum pentru consultări ample între membri pe
toate problemele ce țin de pacea și securitatea lor.
Secretarul General NATO prezideaza NAC.

I

NATO institutions

Instituții NATO(I)

Cele mai importante structuri politice și de
luare a deciziilor în cadrul NATO sunt:

Comitetul Militar Military Committee (MC) Este organismul superior de luare a deciziilor
militare. CM oferă consultanță și recomandări
Consiliului Nord-Atlantic și Grupului de Planificare
a Apărării. Este format din șefii de stat major ai
armatelor țărilor membre NATO și este condus de
un președinte ales.
Grupul de Planificare a Apărării (DPC) se ocupă
de problemele de planificare a apărării colective.
Grupul de Planificare Nucleară (NPG), Nuclear
Planning Group (NPG) abordează aspectele legate
de politica nucleară a Alianței )(dezvoltarea și
coordonarea politicii nucleare NATO, aspecte de
descurajare nucleară).

Adunarea Parlamentară a NATO (NATO
Parliamentary assembly) este un organism
consultativ interparlamentar ce promovează
dialogul și cooperarea între parlamentarii
țărilor membre NATO și parteneri. Ea oferă
un forum pentru discutarea problemelor de
securitate, consolidează controlul democratic
asupra forțelor armate și elaborează rapoarte
și recomandări pentru influențarea politicilor.

I

NATO institutions

Instituții NATO(II)

Secretariatul Internațional, oferă sprijin
administrativ și logistic structurilor de luare a
deciziilor ale NATO.
Alte structuri ale NATO:

Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic
NATO, Euro-Atlantic Partnership Council
EAPC) format din 50 de națiuni (32 de țări
aliate și 18 țări partenere) este un forum
multilateral pentru dialog și consultare cu
privire la probleme politice și de securitate
între Aliați și țările partenere. Acesta
furnizează cadrul politic general pentru
cooperarea NATO cu țările partenere din
zona euro-atlantică, precum și pentru relațiile
bilaterale dezvoltate între NATO și fiecare țară
parteneră în cadrul programului Parteneriat
pentru Pace

I

History/context of NATO creation

Istoricul/contextul creării NATO (I)

În data de 4 aprilie 1949, la
Washington, 12 state - Belgia, Canada,
Danemarca, Franța, Islanda, Italia,
Luxemburg,
Olanda,
Norvegia,
Portugalia, Marea Britanie și SUA
semnează tratatul de creare a
Organizației Tratatului Atlanticului
de Nord (NATO).
La baza creării Alianței pot fi enumerate
următoarele probleme:
Expansiunea influenței sovietice;
Problemele economice și politice,
care limitau capacitatea Europei de
a-și asigura apărarea;
Lovitura de stat din Cehoslovacia
1948);
Necesitatea unui front comun, care
ar putea descuraja o posibilă
agresiune sovietică și ar putea
asigura stabilitatea în Europa;
Cooperarea transatlantică, pentru a
face față împreună provocărilor
Războiului Rece.

I

History/context of NATO creation

Istoricul/contextul creării NATO (II)

Negocierile pentru crearea NATO au
început în martie 1948 între SUA,
Canada și Marea Britanie.
La 11 iunie 1948, Senatul SUA a adoptat
rezoluția
Vandenberg,
încurajând
participarea SUA la un acord de apărare
colectivă.
Statele Benelux și Franța s-au alăturat
discuțiilor în luna iulie.
La 4 aprilie 1949 Tratatul a fost semnat,
intrând în vigoare la 24 august 1949.
Conform articolului 5 al Tratatului, aliații au
convenit că „un atac armat împotriva unuia
sau mai multora dintre ei... va fi considerat un
atac împotriva tuturor” și că, în urma unui
astfel de atac, fiecare aliat va lua „măsurile pe
care le consideră necesare, inclusiv utilizarea
forței armate” ca răspuns. Nu mai puțin
importante sunt articolele 2 și 3 din Tratat,
articolul 3 fiind cel care a pus bazele unei
cooperări în domeniul pregătirii militare
între aliați, iar articolul 2 se referă la
cooperarea non-militară.
NATO a evoluat în timp, extinzându-și membrii
și misiunile, iar după prăbușirea URSS, s-a
adaptat la noile amenințări și în prezent, NATO
rămâne esențială în menținerea păcii și
securității internaționale.

OPIsA

a

uraio

NATO reprezinta un contribuitor activ si

la

securitatea

principal

pacea

si

internationala,

promovand

valorile

democratice si angajandu-se in solutionarea

pasnica

a

disputelor.

Daca

eforturile

diplomatice esueaza, NATO are capacitatea

militaraé de a desfasura operatiuni

de

prevenire gsi gestionare a crizelor, de sine

statator sau in cooperare cu alte tari si

organizatii internationale.

a a

NATO este

implicat

in diverse misiuni

globale, gestionand medii complexe in toate

domeniile. Forta NATO din Kosovo (KFOR),

cu aproximativ 4.500 de trupe aliate si

e

partenere, opereazd in Kosovo din iunie

1999. KFOR ajuta la asigurarea unui mediu

sigur si liber pentru toate comunitatile din

Kosovo,

mentinand

neutralitatea

si

prevenind escaladarea tensiunilor.

Moldova

in

KFOR

Republica

participa

incepind cu anul in 2014, cind a fost trimis

>

primul

contingent de militari

pentru a

sprijini

misiunea

NATO.

Participarea

3O

moldoveneasca a inclus sprijinul logistic,

ingineresc

precum gi

alt

suport

care

My << contribuie la mentinerea unui mediu sigur si 22 stabil in Kosovo.

Negocierile de aderare a Republicii
Moldova la Uniunea Europeana
Sf reprezinta) un proces complex si

c° strategic, care urmadreste integrarea

c tarii in comunitatea europeana.

: ; | Republica Moldova a depus 0 cerere de
aderare la UE in martie 2022 si i s-a
acordat statutul de tara candidata in

iunie 2022.

_ =a
a) Aceste negocieri implica multiple etape,
inclusiv ajustarea legislatiei nationale la
au Standardele UE, implementarea
reformelor economice, sociale si
politice esentiale, si consolidarea
institutiilor democratice. Obiectivul
principal este alinierea Moldovei la
valorile si normele europene, facilitand
astfel integrarea economica si politica.
Procesul de negociere include si
monitorizarea progreselor realizate, cu
accent pe buna guvernare, statul de
drept si respectarea drepturilor omului.
Prin aceste eforturi, Moldova isi
propune sa obtina statutul de membru
cu drepturi depline al — Uniunii

me curopene.
—

@Pisa B:

Neutralitatea climatica se refera
reducerea in totalitate a emisiilor de gaze
cu efect de sera prin folosirea unor
4 combustibili alternativi, dar si absorbtia
o mai mare de carbon.
—
. Pentru realizarea acestui obiectiv urmeaza
~ sd fie luate urmatoarele masuri:
* investitii mai mari jin tehnologii
ecologice,
* dezvoltarea unor forme de transport cat
mai curate (transport electric),
* modernizarea si construirea unor cladiri
eficiente energetic, | decarbonizarea
sectorului energetic,
* sustinerea proiectelor inovative.
Tarile UE s-au angajat ca UE sa devina
neutra din punct de vedere climatic pana in
2050. Consiliul European lucreazé in
prezent la elaborarea unor noi norme
vizand reducerea emisiilor UE cu cel putin
P 55% pana in 2030 (comparativ cu 1990), in
“By cadrul asa-numitului pachet _,,Pregatiti
entru 55".

Desi trecerea la o societate si o economie cu
a emisii zero reprezinté o provocare,
neutralitatea climatica este o conditie la care
trebuie sa se alinieze si RM in contextul

NOR aderarii la Uniunea Europenana.
A “>

Principiul non-proliferdrii este o componenté

esentiala a securitatii internationale, contribuind

la prevenirea razboiului si a conflictelor. Aceste

os

e)

eforturi sunt adesea coordonate de organizatii

internationale si sustinute de tratate si conventii

oO

internationale, precum Tratatul de neproliferare

nuclearé sau Conventia privind armele chimice.

Republica Moldova a ratificat Tratatul privind

—_

oO

neproliferarea nucleara la 14 aprilie 1994.

Oo

ie)

Masurile

de

non-proliferare

includ

controlul

lexporturilor, inspectiile internationale, sanctiunile si

fe)

negocierile diplomatice. Acestea se concentreaza|

nu doar pe prevenirea productiel si transferului de|

fo)

jarme, ci si pe dezarmare si pe utilizarea pagnica a

Itehnologiei nucleare.

OPIsA

a

uraio

Oficiul

de

Legadtura

NATO

este

reprezentanta NATO intr-o tara partenera

sau aliata,

avand

rolul

de a facilita

comunicarea si cooperarea intre NATO si

autoritatile nationale.

NLO sprijina implementarea programelor

si initiativelor NATO, oferind asistentaé in

domenii precum: reforma sectorului de

apdrare, educatia militara si gestionarea

Yee

crizelor.

353 0

OL

a

Moldova si NATO prin facilitarea dialogului

16

politic si asistentei tehnice, coordoneaza

proiecte comune, exercitii militare, cursuri de

DO

consolidare a

formare si

initiative de

capacitatilor de aparare.

Deschis in 2017, la cererea autoritatilor

on

sy

moldovenesti, Oficiul serveste ca misiune

ix © RGU)

diplomatica oficialé a NATO in Moldova si

P|

promoveaza dialogul politic si cooperarea

practica,

oferind

asistenta

autoritatilor

—_

moldovenesti

pentru

implementarea

NATO.

—_

Ol

programelor

si

cresterea

constientizarii

publice despre cooperarea

w= < NATO-Moldova prin activitati de diplomatie Oz publica.

oe

ose:

Operatiunea

de mentinere a pacii reprezinta

© interventie internationala intr-un context de

conflict armat sau tensiuni serioase, in care

10

fortele militare, politienesti si

civile sunt

desfasurate sub mandatul unei organizatii

internationale, avand ca scop prevenirea si

lutionarea conflictelor armate, consolidarea

stabilitatil

si

crearea

conditiilor

pentru

stabilitatea si dezvoltarea durabila.

Operatiunile de mentinere a pacii se bazeazi pe

—_

urmatoarele principii $i obiective: neutralitate si

impartialitate;

consimtamantul

partilor

implicate;

neutilizarea fortei,

cu

exceptia

autoapararii si apararii mandatului; protectia si

promovarea drepturilor omului; construirea

Ele

pacii si stabilizarea post-conflict; cooperarea

internationala si coordonare.

gs

Prin respectarea acestor principii si obiective,

operatiunile de mentinere a pacii igi propun sé

contribuie la instaurarea unei paci durabile si la

prevenirea recidivei conflictelor.

in calitate de stat membru ONU si OSCE,

Republica Moldova de asemenea participa Id

unele operatiuni sub egida ONU, OSCE, UE, dai

si operatiuni conduse de NATO, in cadrul cSrora

fe

sunt detasati militari moldoveni. Astfel, tara

Vo

noastra a contribuit si/ sau contribuie activ la

misiunile internationale in Liberia, Céte d'ivoire,

Sudanul

de

Sud,

Kosovo,

Republica

Centrafricand, Bosnia si Hertegovina, Irak.

InfoOps

Operațiuni informative(I)

Războiul informațional (RI) este alcătuit din
operații
informaționale
conduse
pentru
apărarea propriilor informații și sisteme
informaționale sau pentru atacarea și afectarea
informațiilor și sistemelor informaționale ale
adversarului.
Operațiunile informaționale sunt acele
acțiuni coordonate, menite să influențeze
factorii de decizie prin culegerea, procesarea și
acționarea
asupra
informației,
obținerii
avantajului față de adversar, în sprijinul
realizării obiectivelor proprii,
simultan cu
exploatarea și protejarea propriilor sisteme și
procese.
Operațiunile
informaționale
nu
trebuie
confundate cu activitățile de culegere de
informații, deoarece spre deosebire de acestea,
operațiunile informaționale au ca scop
influențarea unor factori și procese de decizie
prin utilizarea de informații selectate.
Desfășurate atât pe timp de pace, cât și de criză
sau război, la toate nivelurile de comandă,
acțiunile informaționale reprezintă un proces
continuu de coordonare a tuturor activităților
diplomatice, politice și militare în scopul
atingerii anumitor obiective.

InfoOps

Operațiuni informative(II)

Din InfoOps pot face parte specialiști în război
electronic, specialiști în domeniul CIMIC (relații
civili-militari), specialiști în operații psihologice,
în relații publice, specialiști în culegere de
informații și din alte domenii. InfoOps-ul
trebuie să aibă un rol integrator și de
coordonare în cadrul structurilor specializate în
gestionarea informațiilor.
Operațiunile informaționale includ și activități de
război cibernetic, culegerea de informații
militare, cercetare, intelligence, demonstrațiile
sau exercițiile de forță ale trupelor proprii,
precum și distrugerea fizică a unor obiective de
comandă și control ale inamicului.
Operațiunile informaționale pot fi ofensive sau
defensive:
Operațiile
informaționale
ofensive
se
desfășoară asupra factorilor de decizie
oponenți, într-un mod discret sau vizibil, în
afara teritoriului național;
Operațiile informaționale defensive sunt de
natură mult mai discretă și se desfășoară în
interiorul
teritoriului
național,
pentru
protejarea procesului decizional intern de
orice influențare reală sau potențială
externă.