Securitate informațională
Informational security
Ti}
—_
Informatia
a
devenit
astazi
un
element.
fundamental al realitatii si al existentei umane,
era
informationala
aducand
schimbari
profunde in evolutia riscurilor si a modului in
care institutiile statului, organizatiile private,
persoanele
individuale
si
societatea
in
intregime ar trebui s4 raspunda provocarilor si
—_
oportunitatilor create de revolutia tehnologica.
—_
Securitatea informatiei (information security) -
se refera la protectia informatiilor impotriva
divulgarii,
transferului,
modificarii
sau
distrugerii neautorizate, indiferent de natura
el
accidental sau intentionata.
Ws
Securitate maritimă
Maritime security
Securitatea ma
ima reprezinta ansamblul
masurilor luate de un stat si/sau organizatie
internationala in vederea asigurdarii unui
climat de normalitate in care se deruleaza
procesele ce privesc afacerile maritime.
—_
~
Securitatea maritimG acopera urméatoarele
sectoare: securitatea si apdrarea, inclusiv
securitatea ciberneticd, infrastructura critica,
protectia mediului, pescuitul, comertul si
transportul maritime, energia, transporturile,
turismul
Infractiunile maritime sunt de diverse tipuri_
:
si includ: piraterie, introducerea ilegala de
migranti, traficul de fiinte umane, arme si
narcotice, jaful armat pe mare, pescuitul
ilegal, nedeclarat si nereglementat, spolierea
resurselor marine, explorarea neautorizata
in zone economice exclusive.
In 2021, UE a introdus conceptul de prezente
maritime coordinate -
un
instrument care
urmareste
sd
stimuleze
angajamentul
colectiv al
UE
in materie de securitate
maritima, utilizand in mod optim resursele
navale ale statelor membre in domenii de
interes strategic pentru UE.
y
ey
Securitate militară
Military Security
te
2
0)
Securitatea militaré este cea mai veche forma a
securitatii nationale si foarte des este asociata
care
cu notiunea generic’ de securitate,
1
cuprinde de fapt mai multe aspecte si domenii.
Pe parcursul timpului, domeniul de aplicare a
securitatii militare s-a extins de la formele
conventionale de conflict intre statele-natiune
la conflicte intre un stat si actori nestatali.
f=
$25 Securitatea militaré a Republicii Moldova este
WM asiguraté de cdtre Fortele Armate, care, prin
metode legale, contribuie la crearea conditiilor
de promovare a intereselor statului pe plan
intern
i extern,
Securitate umană (Human security
Serge
ay
i.
Securitatea umané se refera atat la drepturile
cetatenilor de a tr
intr-un mediu sigur (lipsa
unor pericole, din care cele mai raspandite
sunt:
foametea,
imbolnavirile,
represaliile
armate), precum si existenta unei_activitati
politice, sociale, religioase si economice in
sanul unei societaiti care se afl la adapost de
TJ
violenta organizata.
Componentele securitatii umane:
securitatea economicd (asigurarea unui venit minim
fiecdrui om);
securitatea alimentara (accesul fizic si economic, in
orice moment, la alimente de bazd);
securitatea sdndtétii (garantarea_ unei
minime
protectii medicale);
securitatea de mediu (protejarea fata de ravagill
naturale sau faté de
implicatiile deteriora
mediului);
securitatea personald (protejarea indivizilor fata de
violenta, cu deosebir
fata de violenta fizic3);
securitatea comuniti
protejarea comunitatilor si
membrilor pentru a-si
mentine si
perpetua
Le
relat
le si valorile traditionale);
securitatea politicé (asigurarea unui standard de
via
‘iin acord cu drepturile umane fundamentale,
precum si asigurarea libertatilor individuale si de
grup in fata oricdror incercari guvernamentale de
a exercita controlul asupra lor).
Cel mai important aspect al securitatii umane
Tr este reprezentat de calitatea vietii.
Securitate vs Siguranță
Security vs Safety
Security vs Safety
Securitate vs Siguranță(I)
Cuvântul securitate înseamnă protejarea
organizațiilor sau persoanelor împotriva
amenințărilor sau pericolelor.
Cuvântul siguranță este folosit pentru a se
referi la o condiție în care cineva sau un lucru
este protejat de cauze care sunt susceptibile de a
le provoca daune. Siguranța înseamnă evitarea
accidentelor și securitatea pentru prevenirea
criminalității.
Deși siguranța și securitatea pot avea obiective
diferite, acestea sunt complementare. În timp
ce securitatea se referă în principal la
protejarea împotriva potențialelor amenințări
externe care pot provoca daune, aceasta poate
include, de asemenea, siguranța fizică sau
stabilitatea financiară pentru persoane și
organizații. Pe de altă parte, siguranța se
concentrează în principal pe protejarea
indivizilor și organizațiilor împotriva pericolelor
fizice.
Securitatea este preocupată de protecția
împotriva daunelor intenționate cauzate de
factori externi, cum ar fi furtul sau atacurile
cibernetice,
în
timp
ce
siguranța
se
concentrează
pe
prevenirea
daunelor
neintenționate cauzate de pericole fizice, cum ar
fi accidentele sau dezastrele naturale.
Security vs Safety
Securitate vs Siguranță(II)
Siguranța se concentrează, în primul rând, pe
identificarea proactivă a riscurilor și pericolelor
potențiale și pe luarea de măsuri, pentru a le
împiedica să provoace daune. Securitatea, pe
de altă parte, este adesea reactivă, răspunzând
amenințărilor și încălcărilor după ce au avut
loc.
Scopul siguranței sale este de a atenua sau de a
preveni accidentele și vătămările. Măsurile de
siguranță sunt puse în aplicare pentru a reduce la
minimum riscurile și pericolele, iar oamenii își pot
desfășura activitatea fără teama de a face rău.
Scopul principal al securității este de a descuraja
activitatea infracțională și violența să aibă loc.
Măsurile de securitate sunt implementate pentru a
preveni accesul neautorizat, furtul, vandalismul
sau orice alte activități rău intenționate care pot
dăuna persoanelor sau bunurilor.
Domeniul de aplicare al securității este mult mai
larg decât cel al siguranței și se poate extinde chiar
și la nivel internațional. Guvernele sunt
responsabile pentru asigurarea securității
cetățenilor lor.
În ceea ce privește siguranța, indivizii sunt adesea
responsabili pentru bunăstarea lor și a celor din
jurul lor. Pe de altă parte, securitatea este, de
obicei, responsabilitatea unei organizații sau a unui
guvern.
Deși siguranța este adesea abordată prin educație
și formare, securitatea este adesea abordată prin
intermediul tehnologiei și al măsurilor de
securitate.
Strategie
Strategy
Parintele —studiilor —strategice. + moderne
occidentale, Carl von Clausewitz (1780-1831),
idefinea strategia militaré ca fiind ,folosirea
bataliilor pentru a obtine obiectivele razboiului.”
El acorda preeminenta obiectivelor politice in
detrimentul celor militare. in abordarea
moderna, de regula strategia se elaboreaz’
conform paradigmei ,Ends, ways, means,” sau
,Obiective, cai si mijloace”.
Desi traditional termenul strategie era asociat
6 Ba) cu arta si stiinta militara, la momentul actual
a termenul este pe larg folosit in toate domeniile
ca un mecanism de planificare a actiunilor
S guys Viitoare. Strategiile sunt elaborate in
invatamant, afaceri, securitate, economie si alte
domenii relevante.
Subcomitetul UE-RM pentru justiție, libertate și securitate
EU-Republic of Moldova sub-committee on justice, freedom and security
Subcomitetul RM-UE pentru Libertate,
Securitate si Justitie este o platforma de
interactiune cu reprezentantii UE in scopul
monitorizarii regulate a evolutiilor
w 2 ‘inregistrate de autoritatile nationale care
i deriva din angajamentele asumate in urma
oa semnarii Acordului de Asociere RM-UE.
se
Platforma abordeazd aspecte ce se
a refera:
’ ¢ lareforma sectorului justitiei;
* prevenirea si combaterea coruptiei;
*spdlarea banilor si _ finantarea
terorismului;
* prevenirea si combaterea crimei
organizate si altor activitati ilegale;
* cooperarea juridica;
. * cooperarea in domeniul migratiei,
y azilului si managementului frontierei;
*precum si protectiei datelor cu
caracter personal.
in cadrul implementarii Acordului de
Asociere UE-Moldova au loc anual sedinte
ale Subcomisiei pentru Justitie, Libertate
si Securitate, cu locatii alternative la
Chisinau si Bruxelles.
ee . =. “=
Summit NATO
NATO Summit
a
OPIsA
uraio
Summitul NATO este 0 intdlnire la nivel inalt,
desfasurata periodic, unde sefii de state si de
guverne din statele membre NATO se reunesc
pentru a discuta si a decide asupra politicilor
majore si directiilor strategice ale Aliantei.
Aceste summituri ofera o platform pentru
abordarea problemelor critice de securitate,
consolidarea
transatlantice
cooperarii
gi
reafirmarea angajamentului colectiv pentru
apdrare si
Securitate.
Rezultatele acestor
summituri sunt esentiale pentru orientarea
politicilor
NATO. si
stabilirea _prioritatilor
pentru urmatorii ani
Summit-urile NATO au loc in momente cheie ale
.
evolutiei
Aliantei,
fiind ocazii
pentru
a
introduce noi politici, a invita noi membri, a
lansa
initiative
majore
si
a
consolida
we
parteneriatele. Aceste intalniri ale Consiliului
Atlanticului de Nord
la cel
mai inalt nivel
HRS}
posibil sunt organizate in tarile membre NATO
si sunt prezidate de Secretarul General al
NATO. Participanti la summituri sunt de obicei
reprezentanti din {arile membre, dar de
asemenea pot participa cu acordul Aliatilor si
a< ministri ai apararii si afacerilor externe sau lideri din tarile partenere, Wz
UE. Funcții și atribuții
EU functions and tasks
Funcţii
și
atribuții
UE
EU functions and tasks
Uniunea Europeană are mai multe funcții și
atribuții, care sunt realizate prin intermediul
instituțiilor
sale
principale:
Parlamentul
European, Consiliul European, Consiliul Uniunii
Europene, Comisia Europeană, Curtea de Justiție
a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană,
Curtea de Conturi.
Funcții UE care asigură implementarea corectă a
politicilor și reglementărilor la nivel european sunt:
legislativă; executivă; judiciară; financiară.
Atribuții UE sunt divizate pe categorii și printre cele de
bază pot fi enumerate:
Politica economică și monetară: gestionează euro și
coordonează politicile economice și fiscale ale statelor
membre.
Politica externă și de securitate comună: promovează
pacea, securitatea internațională și cooperarea în
domeniul apărării.
Politica în domeniul justiției și afacerilor interne: se
axează pe subiecte de azil, migrație, securitate internă
și combaterea crimei transfrontaliere.
Politica de sănătate: se ocupă de protejarea și
îmbunătățirea sănătății publice, gestionarea crizelor
sanitare și promovarea cooperării în domeniul
sănătății.
Politica de mediu: răspunde de protecția mediului, lupta
împotriva schimbărilor climatice și promovarea
dezvoltării durabile.
Politica de coeziune: reduce disparitățile economice și
sociale între regiunile europene.
Politica comercială: gestionează relațiile comerciale cu
țările terțe și promovează comerțul liber.
Politica agricolă comună: ține de sprijinirea fermierilor și
asigurarea unui sistem alimentar sustenabil și sigur.
UE. Instituții. Securitate și apărare
EU institutions. Defence and security
EU institutions. Defence and security
Instituții UE cu atribuții în
domeniul securității și apărării(I)
Instituții UE cu atribuții în sectorul de securitate
și apărare contribuie la consolidarea securității și
apărării Uniunii Europene prin cooperare,
inovare și schimb de informații, asigurând astfel
un răspuns coordonat și eficient la provocările
de securitate contemporane.
Agenția Europeană de Apărare (AEA) este
responsabilă pentru îmbunătățirea capacităților de
apărare ale statelor membre ale UE prin
promovarea cooperării și dezvoltării tehnologice în
domeniul apărării. AEA susține proiectele comune
și facilitează schimbul de informații și bune practici
între țările membre, având un rol crucial în
consolidarea unei baze industriale și tehnologice
de apărare europene competitive și inovatoare.
Atribuțiile sunt următoarele:
dezvoltarea resurselor de apărare;
creșterea nivelului de cooperare în materie de
echipamente de apărare;
consolidarea fundamentului industriei și
tehnologiei de apărare europene.
Agenția UE pentru Securitate Cibernetică
ENISA) - joacă un rol esențial în protejarea
rețelelor și informațiilor din Uniunea Europeană.
Agenția oferă suport tehnic și expertiză statelor
membre și instituțiilor UE pentru a preveni și
răspunde la incidentele de securitate cibernetică.
ENISA dezvoltă politici și standarde comune de
securitate cibernetică și organizează exerciții și
programe de formare pentru a îmbunătăți
capacitatea de răspuns la atacuri cibernetice.
EU institutions. Defence and security
Instituții UE cu atribuții în
domeniul securității și apărării(II)
Europol este agenția de poliție a Uniunii Europene care
sprijină statele membre în combaterea terorismului,
criminalității organizate și altor forme grave de
criminalitate internațională. Europol oferă analiză de
informații, suport operațional și expertiză tehnică,
facilitând cooperarea și schimbul de informații între forțele
de poliție naționale. De asemenea, agenția gestionează
baze de date și platforme de comunicare securizate pentru
a îmbunătăți coordonarea transfrontalieră.
Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SatCen) oferă
servicii de analiză geospațială pentru sprijinirea politicii de
securitate și apărare comună a Uniunii Europene. Centrul
utilizează date satelitare pentru a furniza informații
esențiale despre situațiile de criză, gestionarea frontierelor
și misiunile umanitare. SatCen contribuie la monitorizarea
și evaluarea amenințărilor și riscurilor globale, asigurând
decidenților europeni date precise și actualizate. Sub
supravegherea Comitetului politic și de securitate și sub
îndrumarea operațională a Înaltului Reprezentant al UE
pentru politica externă și de securitate, SatCen le trimite
responsabililor politici alerte timpurii cu privire la crize
potențiale și analize privind situația mondială. Astfel, UE
poate lua măsuri diplomatice, economice și umanitare în
timp util și poate planifica eventuale intervenții.
Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii
Europene (ISSUE) este think-tank-ul oficial al Uniunii
Europene care se ocupă de analiza politicilor de securitate
și apărare. Institutul oferă expertiză și analize strategice
pentru a sprijini formularea și implementarea politicii
externe și de securitate comune a UE. ISSUE organizează
conferințe, seminarii și publicații care promovează
dezbaterea și înțelegerea provocărilor de securitate cu
care se confruntă Europa și contribuie la dezvoltarea unei
comunități de securitate europeană informate și coezive.
UE. Istoricul creării
History of the EU creation
Istoricul
creării
UE
I)
History of the EU creation
Uniunea Europeană (UE) este o uniune
economică și politică între
27 de state
europene. UE are o istorie de aproximativ 70
de ani pentru a ajunge a fi organizația pe care
o cunoaștem în prezent.
Cele mai importante etape sunt:
La 8 mai 1945, se încheie al doilea
Război Mondial, care a însemnat
începutul unui efort concertat de a
preveni conflictele în Europa și de a
promova cooperarea economică și
politică.
La 4 aprilie 1949 este fondată
Organizația Tratatului Atlanticului de
Nord (NATO), creându-se un cadru de
securitate și stabilitate care a permis
statelor europene să se concentreze pe
integrarea economică și politică.
La 9 mai 1950, este prezentată
Declarația Schuman, textul căreia
prevedea crearea unei Comunităţi a
cărbunelui şi oţelului.
În 18 aprilie 1951, prin Tratatul de la
Paris, Belgia, Franța, Germania de Vest,
Italia, Luxemburg și Olanda formează
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului (CECO).
Istoricul
creării
UE
II)
History of the EU creation
În 25 martie 1957, cele 6 țări fondatoare
semnează alte două tratate – Tratatele de la
Roma, prin care se creează Comunitatea
Economică Europeană (CEE) și Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice (Euratom).
Astfel, își extind cooperarea la alte sectoare
economice.
La 8 aprilie 1965, la Bruxelles este semnat
Tratatul de Fuziune, care atestă fuzionarea
conducerilor executive ale celor 3
Comunități (CECO, CEE și Euratom),
Comunitățile Europene având astfel un
singur braț administrativ (Comisia) și un
singur organ executiv (Consiliul).
La 4 februarie 1992, este semnat Tratatul
de la Maastricht, care a transformat CEE în
Uniunea Europeană.
La 13 decembrie 2007, este semnat Tratatul
de la Lisabona, care modifică toate tratatele
precedente și reformează structurile
instituționale ale UE.
Prin semnarea Tratatului de la Lisabona, UE
și-a propus și a devenit mai democratică, mai
eficientă și mai transparentă, și astfel, mai
capabilă să rezolve provocări globale precum
schimbările
climatice,
securitatea
și
dezvoltarea durabilă.
Valori naționale
National values
rd) Un alt criteriu ce defineste valorile nationale
este identificarea acestora si rolul lor in
Co formarea si dezvoltarea armonioasi si
sustenabila a unei natiuni.
Prin protejarea si promovarea valorilor nationale,
Hedstatul poate consolida identitatea national,
‘< dreptului la exprimare, precum si a identitatii
etnice si culturale”
Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
ZLSAC/DCFTA)(The Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA)
@Ppisa
Zona de Liber Schimb Aprofundat si
Cuprinzdtor (ZLSAC/DCFTA) este parte a
a Acordului de Asociere (AA) dintre
Republica Moldova si Uniunea Europeana
UE), care urmareste o relatie comerciala
preferentiala, bazataé pe conditii mutual
avantajoase, acordand fiecdrei din aceste
parti un acces mai bun pe piata, decat este
oferit altor parteneri de comert.
= .
Zona de Liber Schimb vizeaza eliminarea
barierelor in calea comertului, atat cu
bunuri, precum si cu servicii. Zona de Liber
Schimb Aprofundat si Cuprinzator aduce
beneficii mediului de afaceri si societatii per
general, intr-o varietate de moduri. in
primul rand, implementarea ZLSAC/DCFTA
contribuie la intensificarea comertului intre
Republica Moldova si UE.
+ Transpunerea standardelor © europene
contribuie la imbunatatirea sigurantei
produselor de larg consum, si prin urmare
a consumatorilor. Prin oferirea unui regim
stabil si previzibil al comertului, bazat pe
legislatia UE, ZLSAC/DCFTA duce la sporirea
investitiilor straine directe din partea UE,
astfel fiind create mai multe intreprinderi si
consolidaté competitivitatea economiei
ew nationale si sectorului privat.
— ~~
Nu am gasit termeni pentru cautarea curenta.