La 10 noimebrie curent, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), a lansat prima ediție a seriei de ateliere „De la Plan la Acțiune: Ateliere practice de comunicare strategică pentru implementarea PNA 1325”. Atelierul a reunit comunicatori și puncte focale din instituțiile cheie ale sectorului de securitate și apărare, într-un exercițiu practic de aliniere a comunicării publice la obiectivele Programului Național de Implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate ONU – Femeile, Pacea și Securitatea (FPS).
În deschiderea evenimentului, Elena Mârzac, directoarea PISA, a subliniat că „reziliența informațională începe cu instituții transparente, comunicatori pregătiți și mesaje coordonate”, accentuând importanța unei reacții proactive la manipulările mediatice pe teme de gen și securitate.
În cadrul prezentării „Comunicare strategică pentru Agenda FPS: fact-checking și răspuns la falsuri”, Elena Mârzac a evidențiat modul în care propaganda folosește stereotipuri de gen pentru a crea emoții și a distorsiona percepția publică:
„Femeia devine simbol, nu persoană: mamă, soție, victimă, eroină – după nevoile narativului politic.”
Participantele au analizat stereotipurile de bază utilizate în discursurile de dezinformare – de la „mama grijulie/patria-mamă” la „femeia frivolă sau moralizatoare” – și au discutat efectele acestora asupra legitimității și vizibilității femeilor în spațiul public.
În continuare, Iuliana Bordeianu, expertă în comunicare strategică, a vorbit despre necesitatea unei „imunități instituționale” la falsuri:
„Când imaginea femeii nu mai reflectă realitatea, ci devine armă retorică, propaganda reușește să controleze emoțiile – și, implicit, opinia publică.”
Prezentarea a inclus și un protocol interinstituțional de reacție la dezinformare, pornind de la semnale de alarmă („red flag checklist”), până la coordonarea răspunsurilor și evaluarea impactului comunicării.
Participantele au lucrat în grupuri pentru a identifica vulnerabilitățile de imagine ale instituțiilor lor și pentru a propune măsuri de prevenire: consolidarea transparenței, reacții rapide la solicitările media, traininguri pentru subdiviziuni teritoriale și campanii proactive de informare
În partea a doua a atelierului, participantele au prezentat rezultatele exercițiului de analiză instituțională, evidențiind zonele de risc comunicațional și posibilele răspunsuri. Printre concluzii s-au regăsit:
- nevoia de mesaje unice și coordonate între instituții;
- definirea indicatorilor de performanță în comunicare (timp de răspuns, ton mediatic, număr de falsuri contracarate);
- crearea unei culturi organizaționale bazate pe încredere, transparență și respect reciproc.
„Reziliența nu se construiește peste noapte — ea se cultivă prin învățare continuă, parteneriate și implicarea oamenilor”, a rezumat Elena Mârzac în încheierea evenimentului.
Prin aceste exerciții, PISA ne propunem să transformăm Planul de Comunicare Strategică pentru Agenda Femeile, Pacea și Securitatea într-un mecanism instituțional activ de coordonare și reacție — pentru ca mesajele despre pace, securitate și egalitate să fie transmise coerent, credibil și profesionist.
Activitatea face parte din proiectul „Consolidarea angajamentului privind securitatea umană incluzivă”, implementat de Platforma de Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), finanțat printr-un grant din partea Institutului pentru Raportare despre Pace și Război ( (IWPR)), cu suportul Guvernului Regatului Unit
