Studii

Compendiul este compus din trei capitole. Primul capitol conține toate notele analitice, informative și de sinteză elaborate în cadrul acestui proiect. Capitolul doi este compus din articole elaborate de beneficiarele proiectului. Iar capitolul trei este compus din materialele vizuale ale proiectului: prezentările din cadrul evenimentelor, infografice, cartonașe informative etc.

Scopul cursului universitar rezidă în ridicarea nivelului de conștientizare a importanței dezvoltării, educării și promovării culturii de securitate în rândul educabililor prin familiarizarea și responsabilizarea acestora față de riscurile din mediul de securitate, precum și asumarea unei atitudini conștiente a implicării proactive a fiecărui cetățean în asigurarea securității personale și naționale. Necesitatea elaborării Curriculumului Cultura de securitate este justificată și imperios determinată de contextul specific actual al Republicii Moldova. Prin amplasarea sa geografică, Republica Moldova este parte integrantă a arhitecturii de securitate a bazinului Mării Negre – o zonă de convergență a intereselor diferitor actori regionali și internaționali puternici. Securitatea în această zonă continuă să fie influenţată de existenţa conflictelor (raioanele de Est ale Republicii Moldova, Kosovo, Osetia de Sud și Abhazia, Orientul Mijlociu și Bazinul Mării Mediterane), precum şi a actualului război dintre Rusia și Ucraina. În consecință, atât Republica Moldova ca stat trebuie să se adapteze pentru a preveni escaladarea riscurilor unor amenințările rezultate din această situație, cât și cetățenii să fie pregătiți să facă față acestora.

În cadrul studiului au fost definite și determinate caracterul riscurilor și amenințărilor pe termen scurt și mediu care au implicații directe asupra securității Republicii Moldova. De asemenea, sunt evidențiate ameninţările la adresa securităţii Republicii Moldova în noul context de insecuritate la nivel regional și internaţional. Cercetarea a fost realizată de către colectivul de autori: Valeriu PAȘA; Natalia ALBU; Iurie GOTIȘAN; Elena MÂRZAC; Alexandru FLENCHEA; Sanda SANDU și Victor PARLICOV.

The study, which is based on the latest public opinion surveys and focus groups in the field of security and defence, analyses the perception of Moldovan citizens regarding NATO and the relationship that Moldova has with the North Atlantic Alliance. The causes of the perception inherited from the past, dominated by prejudices, stereotypes and clichés, are explained, an attitude that is extremely difficult to change in the absence of any general information campaign for the population. The factors that maintain this misperception are also analysed: the low level of security culture in society and within the political class, poor public communication in the field of security and defence, strong propaganda, aggressive, intensely anti-NATO discourse of the Russian media in the Republic of Moldova, diminish public and political support for more resolute action to strengthen security and defence and cooperation with NATO and the EU.

În cadrul studiului, care are la bază ultimele sondaje de opinie publică și focus grupuri în domeniul securității și apărării, este analizată percepție a cetățenilor Republicii Moldova cu privire la NATO și relația pe care Republica Moldova o are cu Alianța Nord-Atlantică. Sunt explicate cauzele percepției moștenite din trecut, dominată de prejudecăți, stereotipuri și clișee, o atitudine care se schimbă extrem de greu în lipsa oricărei campanii generale de informare a populației. De asemenea, sunt analizați și factorii care mențin această percepție eronată: nivelul scăzut al culturii de securitate în societate și în cadrul clasei politice, comunicarea publică deficitară în domeniul securității și apărării, propaganda puternică, discursul agresiv, intens anti-NATO al mass-mediei ruse din Republica Moldova, diminuează sprijinul public și politic pentru acțiuni mai hotărâte de consolidare a securității și apărării și cooperarea cu NATO și UE.

În cadrul acestei analize, autoarea realizează interpretarea rezultatelor studiului ”Opinii și percepții privind ordinea publică, securitatea statului și colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și NATO” și evidențiază percepțiile cetățenilor cu privire la securitatea statului, înțeleasă nu doar ca un element ce asigură protecția individuală sau națională, dar și ca un element menit să asigure pacea și stabilitatea prin intermediul cooperării cu actori terți. De asemenea, un loc aparte este acordat asigurării securității și colaborarea cu Uniunea Europeană prin evidențierea asocierilor pe care le generează la cetățenii Republicii Moldova: stabilitate economică, potențiala consolidare a statului de drept și a bunei guvernări, creșterea nivelului de trai și educație, dar și un catalizator al securității naționale care nu mai este percepută doar ca o problemă națională, ci una comunitară.

Acest document conține interpretarea datelor din capitolele I și II ale Studiului: „Opinii și percepții privind ordinea publică, securitatea statului și colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și NATO”, realizată de experții/expertele PISA în consultare cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Este confirmat raționamentul general care stă la baza studierii percepțiilor cetățenilor cu privire la securitate, ordine publică și probleme de care se preocupă fiind explorate originile reale ale insecurității și necesitatea de a înțelege sursele de asigurare a stării de siguranță și securitate pentru cetățeni și de a prezenta instituțiilor din sectorul de securitate unele dintre informațiile necesare pentru formularea mai multor politici axate pe securitatea umană.

Studiul sociologic calitativ are drept scop cercetarea opiniilor, atitudinilor și percepțiilor respondenților cu referire la asigurarea ordinii publice, prioritățile de securitate, dar și colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și NATO. Pentru realizarea acestui studiu s-a utilizat un eșantion teoretic. Selectarea participanților la studiu s-a făcut prin intermediul metodei „bulgărului de zăpadă” (snow-ball). În concordanță cu scopul cercetării criteriul de bază în selecția respondenților s-a referit la orientarea geopolitică a acestora, alte criterii care au fost luate în considerație pentru a se asigura eterogenitatea grupurilor se referă la: sex, vârstă, nivel de studii, mediu de trai, regiune (Centru, Nord, Sud) și ocupația respondenților.

Manualul „Înțelegerea mediului informațional contemporan” a fost realizat de Consorțiului PpP de Academii de Apărare și Institutelor de Studii de Securitate și Academiei Austriace de Apărare. Membre a Platformei pentru Inițiativă de Securitate și Apărare, Sanda Sandu și Elena Marzac care au contribuit la manual cu un studiu despre „Rolul comunicării strategice în combaterea dezinformării. Cazurile Moldovei, Ucrainei și Georgiei”. Ideea acestui Manual a luat naștere din una din recomandările de politică emise în urma celui de-al 16-lea workshop al RSSC SG al Consorțiului PfP al Academiilor de Apărare și al Institutelor de Studii de Securitate, care consta în: crearea, cu asistența voluntarilor din Consorțiul PfP, a unui Curriculum de referință privind alfabetizarea media, subliniind impactul tehnicilor moderne de comunicare și al rețelelor sociale asupra biologiei umane, psihologiei și comportamentului. Scopul fiind creșterea gradul de conștientizare a mass-media ca instrument de război hibrid și a modului de a construi rezistența față de aceasta la nivel individual.

Prezentul document are ca scop examinarea actualității spectrului de amenințări la adresa securității Republicii Moldova pe termen scurt și mediu, identificate în cadrul studiului cu același nume al Platformei de Securitate și Apărare a societății civile. Necesitatea acestei examinări are la bază unele evoluții pe plan național și regional, caracterul cărora vizează nemijlocit securitatea Republicii Moldova. În aprecierea gradului de probabilitate a amenințărilor și riscurilor, se va utiliza mecanismul – Metodologia de analiză a riscurilor – elaborată în cadrul Platformei de lucru menționate mai sus. Analiza aceasta preia principiile definitorii ale amenințării și riscului din secțiunea 1 – Termeni de referință și mecanismele de apreciere a probabilității de manifestare a acestora, dezvoltate în secțiunea 2 – Criterii a Metodologiei menționate.