Astăzi, 18 februarie 2026, la Chișinău a fost lansat volumul academic „Război cognitiv-informațional în trilateralul România–Republica Moldova–Ucraina”, în cadrul unui eveniment organizat de Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM) și Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA).
Discuțiile despre carte au adunat la un loc reprezentanți ai instituțiilor de stat din sectorul de securitate, ai mediului academic și ai societății civile, precum și jurnaliști și studenți de la specialitățile Științe Politice, Jurnalism, Psihologie și Sociologie de la ULIM.
Autorii volumului au vorbit despre felul în care contribuțiile lor analizează strategiile Federației Ruse de război de spectru complet și lecțiile desprinse din experiențele recente ale României, Republicii Moldova și Ucrainei. În acest context, au fost explicate și concepte-cheie precum „unknown unknowns” (necunoscute necunoscute) și „character assassination” (asasinarea caracterului), utilizate în atacurile asupra liderilor politici și a proceselor decizionale din regiune.
În deschiderea evenimentului, Rodica Panța, dr. lect. univ., decana Facultății Relații Internaționale, Limbi Străine și Jurnalism din cadrul ULIM, a subliniat că „războiul hibrid, cognitiv, informațional, a devenit o realitate și pentru Republica Moldova”.
„Acest tip de război manipulează prin toate vulnerabilitățile pe care le avem, inclusiv istorice și lingvistice, cu o multitudine de narațiuni false care circulă în spațiul nostru informațional”, a spus experta.
În continuare, profesorul universitar și expertul în securitate internațională, Iulian Chifu a prezentat cadrul teoretic al războiului de spectru complet.
„În acest război cu spectru larg, de fapt, este vorba de faptul că un agresor utilizează bucăți de instrumente din diferite spectre, combinate și aranjate, orchestrate, de așa natură încât statul care este agresat trebuie să aibă răspunsuri pe diferite aspecte: pentru sabotaj, pentru spionaj, pentru război informațional – formule de apărare, absorbție, comunicare strategică, relații publice și așa mai departe”, a precizat expertul.
Totodată, experta în securitate și comunicare strategică și directoarea PISA, Elena Mârzac a vorbit despre rolul cercetării și al societății civile în înțelegerea și contracararea acestui tip de amenințări.
„Nu este cazul să contăm doar pe stat. Ne identificăm ca o țară democratică și dorim, inclusiv prin Constituție, integrarea în Uniunea Europeană. Avem actori ostili, iar cartea analizează exact modul în care aceștia încearcă să ne manipuleze, să utilizeze psihologia, emoțiile și percepțiile pentru a menține cetățenii într-o bulă informațională paralelă. Vestele antiglonț, aș zice eu, sunt să citim, să punem la îndoială și să ne informăm”, a menționat experta.
Lansarea volumului are loc într-un context regional marcat de intensificarea amenințărilor hibride, a manipulării informaționale și a presiunilor asupra proceselor democratice.
Publicată în limba engleză la Editura RAO din România, cartea aduce o perspectivă nouă asupra războiului cognitiv-informațional în spațiul româno-moldo-ucrainean și oferă un cadru util pentru înțelegerea și contracararea acestor riscuri.
