În perioada 20 – 21 noiembrie 2025, experți din Armenia, Georgia, România și Republica Moldova s-au reunit la Chișinău în cadrul Democracy Workshop 2025, un program de lucru dedicat consolidării capacității democratice a statelor din Europa de Est. Evenimentul a fost organizat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), în parteneriat cu The German Marshall Fund – Black Sea Trust și McCain Institute.
Pe parcursul celor două zile, discuțiile au urmărit cartografierea riscurilor la adresa democrațiilor din regiune, analiza tendințelor care influențează stabilitatea instituțională și identificarea unor mecanisme de cooperare transnațională. În deschiderea evenimentului au intervenit Dinu Toderașcu (GMF), Laura Thornton (McCain Institute) și Elena Mârzac (PISA), care au subliniat rolul tot mai pronunțat al comunicării strategice în arhitectura de securitate națională.
Prima zi a reunit sesiuni tematice dedicate presiunilor asupra spațiului civic și riscurilor generate de interferențele actorilor străini. Intervențiile experților din Armenia, Georgia, România și Republica Moldova au evidențiat vulnerabilități comune: erodarea încrederii în instituții, încercările de instrumentalizare politică a insecurității, precum și extinderea operațiunilor de manipulare informațională. Un segment special a vizat schimbul de bune practici privind contracararea propagandei și dezvoltarea unor formate inovatoare de alfabetizare mediatică.
Ulterior, formatul de tip TED Talks a permis prezentarea unor inițiative civice cu impact verificabil la nivel comunitar, axate pe mobilizarea cetățenilor, crearea de instrumente narative pentru reziliență și intervenții rapide în situații de criză informațională. Acest exercițiu a constituit nucleul workshopului, întrucât a oferit o perspectivă aplicată asupra modului în care societatea civilă poate contribui la protejarea proceselor democratice.
A doua zi a fost dedicată exercițiilor practice. Participanții au lucrat pe scenarii care simulează situații de presiune asupra instituțiilor democratice, interferențe externe, reacții la situații de urgență informațională și eventuale repoziționări ale actorilor internaționali. Concluziile prezentate ulterior în plen au scos în evidență necesitatea trecerii de la reacții punctuale la răspunsuri sistemice, fundamentate pe coordonare interinstituțională și parteneriate stabile între stat, mediul asociativ și actorii internaționali.
În sesiunea finală, moderată de Dinu Toderașcu și Irina Neagu, discuțiile au vizat redefinirea parametrilor cooperării transatlantice, cu accent pe alianțe adaptabile contextului actual, schimb de expertiză și identificarea oportunităților de finanțare pentru proiecte axate pe protejarea democrației. Atât organizatorii, cât și participanții au subliniat importanța dezvoltării unei comunități regionale de practică, capabilă să anticipeze riscurile, să dezvolte instrumente comune și să ofere răspunsuri coordonate.
