Actualmente, atât provocările majore din cadrul mediului regional de securitate din care face parte și Republica Moldova, cât și factorii interni, determină necesitatea de adaptare a PSN la noile circumstanțe, iar revizuirea permanentă ar trebui să devină un imperativ.
Cu toate acestea, problema rezidă nu numai în conștientizarea acestei necesități de adaptare, dar revizuirea dintr-o perspectivă practică cu strategii și programe reale, corelate cu capacitățile statului de gestionare a riscurilor, precum și capabilitățile de apărare națională, de la componenta militară la cea civilă. Acest fapt va contribui la sporirea credibilității Republicii Moldova față de parteneri, în special, în raport cu Uniunea Europeană.
Politica de securitate națională este privită ca un set de standarde pentru procesul decizional, un punct de referință general acceptat pentru guvernare în atitudinea şi reacția de răspuns la evenimente ce prezintă amenințări, riscuri, provocări sau oportunități pentru securitatea națională. Pe de o parte, funcționalitatea sistemului național de securitate depinde de obiectivul final al politicii de securitate, care nu poate fi abordat abstract. Pe de altă parte, mecanismul de elaborare a politicii de securitate, inclusiv formularea obiectivelor strategice, este influențat de sistemul național de securitate (reieșind din competențele instituționale, de exemplu, limitele funcționale ale Consiliului Suprem de Securitate), persoane (factor de
decizie), procese regionale (de ex. integrarea economică europeană) și factori externi din perspectiva intereselor de putere în regiune și pe teritoriul Republicii Moldova, în special.
Tradițional, obiectivul politicii de securitate națională este de a defini o viziune națională generală asupra procesului de elaborare a documentelor de referință, cum ar fi o strategie de securitate națională sau strategii și planuri sectoriale. Un obiectiv clar definit facilitează elaborarea viziunii strategice și relevă dacă există la nivel național o înțelegere comună a intereselor de securitate şi o conștientizare reală a modului/căilor de utilizare a instrumentelor disponibile pentru protejarea interesului național. Astfel, politica de securitate națională poate fi prezentată ca document unic sau ca o serie de documente deja existente, care împreună constituie o politică coerentă și integrată.
