Odată cu începerea războiului nejustificat în Ucraina de către Federația Rusă, Republica Moldova a dat dovadă de maximă solidaritate față de poporul ucrainean, primind mii de refugiați. Totodată, Republica Moldova a adoptat o poziție fermă de condamnare a agresiunii Federației Ruse chiar dacă pe alocuri cu unele pierderi ținând cont de dependența Republicii Moldova pe anumite domenii de Federația Rusă. În acest context, sperăm că perioada post-război va schimba viziunea asupra relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ucraina. Iar cele două state odată așezate la masa negocierilor vor găsi soluții optime pentru șirul de probleme/tematici comune care pe parcursul a cca 30 de ani de relații bilaterale nu s-a ajuns la un rezultat scontat.
Iată o listă scurtă a problematicilor:
- Controlul comun la punctele de trecere a frontierei de stat – în timp ce autoritățile moldovenești își doresc semnarea unui număr de 8 protocoale care să asigure acest control, partea ucraineană optează pentru sincronizarea semnării protocoalelor cu soluționarea problematicii complexului Hidroenergetic Nistrean.
- Liberalizarea transportului auto și a celui aerian – în timp ce Chișinăul pune accent pe formula liberalizării traficului bilateral şi de tranzit, partea ucraineană insistă pe formula liberalizării tranzitului pentru unitățile de transport de categoria euro 4 și mai sus, invocând lobby-ul din partea transportatorilor auto ucraineni.
- Recunoașterea reciprocă a drepturilor de proprietate – din 25 de obiecte la care pretinde Chișinăul, pentru 9 au fost întocmite proiectele protocoalelor privind statutul juridic, pentru 6 partea ucraineană a acceptat să întocmească proiectele protocoalelor, iar pentru 10 rămase nu au fost depăşite divergenţele privind suficienţa documentelor prezentate şi referitor la criteriul de recunoaştere a drepturilor de proprietate (obiectele sindicale).
- Finalizarea procesului de demarcare a frontierei de stat moldo-ucrainene în regiunea barajului lacului de acumulare a Complexului Hidroenergetic Nistrean și în regiunea localității Giurgiulești – în pofida faptului că proiectul deciziei Comisiei de demarcare pe acest punct a fost elaborat încă în anul 2012, partea ucraineană nu acceptă introducerea parametrilor concreți privind linia de demarcare pe acest obiect, ceea ce duce la tergiversarea procesului.
- Clarificarea situației în jurul tronsonului de autostradă Odesa-Reni din regiunea Palanka – discuția la acest subiect se referă la acțiunile desfășurate unilateral de partea ucraineană în ultimii ani pe acest tronson de drum, fără coordonarea necesară cu partea moldovenească.
- Eliminarea barierelor în comerțul bilateral și identificarea unor instrumente noi care ar facilita prezența produselor moldovenești pe piața ucraineană– în contextul agresiunii ruse, Ucraina se confruntă cu un deficit enorm, ceea ce este o oportunitate pentru Republica Moldova să-și promoveze produsele.
- Asigurarea drepturilor comunității moldovenești la studii în limba maternă – implementarea cadrului legislativ în domeniul educației în limba română/moldovenească promovat de autoritățile ucrainene, precum și a acțiunilor de introducere a cotelor minime de predare în limba maternă și comasare a unor școli moldovenești cu cele ucrainene. Subiect, care în perioada post războiul ruso-ucrainean, va deveni un test de maturitate a societății ucrainene privind conviețuirea și acceptarea, nediscriminarea minorităților naționale care locuiesc în statul vecin și vorbesc o altă limba decât cea ucraineană.
- Acordul de funcționare a Complexului Hidroenergetic Nistrean – părțile pregătesc o solicitare de ajutor financiar, tehnic și de expertiză din partea UE, pentru asigurarea protecției și îmbunătățirii situației în bazinul r. Nistru, însă partea ucraineană a avut o abordare destul de critică față de proiectul propus de partea moldavă, evitând semnarea proiectului.
- Asigurarea securității energetice pentru ambele state – evoluțiile negative pe piața energetică europeană și criza energetică care a urmat în contextul agresiunii ruse au impus o interacțiune mai activă pentru identificarea unor surse alternative de gaz și corelarea acțiunilor în interconectarea sistemelor electrice.
- Dosarul transnistrean – Ucraina, în calitatea sa de stat mediator, nu a promovat atât de ferm cum și-ar fi dorit Chișinăul soluționarea problemei transnistrene în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. După anexarea Crimeei și ulterior începerea conflictulului armat din regiunea Donbas, conducerea Ucrainei a sesizat pericolul venit din partea regiunii transnistrene și a forțelor militare ruse staționate.
Factorii de decizie de la Chișinău trebuie să fie conștienți că dacă până la 24 februarie negocierile pe unele subiecte era complicat de negociat, în perioada post-război acestea vor fi și mai dificile, întrucât războiul a schimbat realitățile, dar și poziția Ucrainei în arhitectura de securitate. În pofida faptului că Ucraina va fi preocupată în mod special de reconstrucția post-război, acest lucru nu înseamnă că avansarea pe cele zece dosare va fi imposibilă. Identificarea unor soluții acceptate de ambele părți devine și mai necesară odată cu avansarea pe calea integrării europene, întrucât acest demers solicită statelor ce-și doresc integrarea în UE în primul rând construcția a unui stat de drept.