Propaganda, dezinformarea, știrile false au un impact negativ asupra securității naționale, pentru că afectează mai multe domenii, inclusiv cel economic, dar și securitatea umană, slăbind încrederea în autorități, atenționează Elena Mârzac, expertă în securitate și comunicare strategică.
Lipsa culturii securității din societatea moldovenească este exploată din afara R. Moldova, dar și din interior, de către unele forțe politice:
„Informația, acum și mai mult devine o armă de influențare, este un element al războiului hibrid, un război invizibil. Chiar dacă nu avem un război clasic cum este în Ucraina, avem multe instrumente prin care se influențează anumite decizii, sau, din contră, sunt stopate promovarea anumitor interese naționale. Embargourile, șantajul economic, șantajul cu gazul, atacurile cibernetice, atacurile asupra infrastructurii critice, de exemplu care are loc acum în Ucraina, cu consecințe pentru regiune și pentru Europa, toate au efect fie asupra securității economice, fie asupra securității umane, respectiv asupra securității în general.
Universalitatea accesului la informație rapidă pe de o parte permite să ai acces la cetățean prin diferite canale, pe de altă parte este utilizată în sens negativ, pentru a manipula, pentru a scădea credibilitatea față de acțiunile guvernului, ceea ce face propaganda rusă de foarte mulți ani în Republica Moldova. Propaganda nu este un fenomen nou pentru R. Moldova, este un sol fertil și chiar în R. Moldova s-au testat anumite mecanisme care apoi s-au folosit în regiune. Încă în 2018, la elaborarea Strategiei apărării naționale, am inclus, sub asistența societății civile, unul din riscurile în adresa securității naționale, care este propaganda străină, care are impact negativ asupra securității naționale. Cum? Sunt influențate deciziile. De exemplu, pe timpul conducerii Partidului Socialist, colaborările în domeniul securității și apărării se stopau, militarii noștri nu mergeau în misiuni de menținere a păcii, la exerciții, bugetul scădea și avem ceea ce avem. În consecință, nu avem capacități de apărare. Indirect, populația nu susține măsurile de dezvoltare a forțelor armate, pentru că sunt influențați zilnic de toată această informație bombardată despre Occidentul negativ etc., care scade din credibilitatea acțiunilor guvernului R. Moldova, ceea ce este foarte grav pe timp de criză”, a explicat experta Elena Mârzac.
Starea de securitate și de siguranță în țară are un impact direct asupra dezvoltării economice, atragerea investițiilor, asupra stării de spirit a populației, a subliniat Elena Mârzac. Ea a atenționat în acest context că statul are o problemă majoră cu migrarea populației din R. Moldova, care nu se simte în siguranță. „Chiar și odată cu începerea războiului, cât de multă lume a plecat, a lăsat servicii bune, case, a plecat din frică, a înțeles că statul nu o să poată să-i apere. Deci, promovarea și întărirea capacităților noastre de apărare va duce la dezvoltare și la un nivel înalt de trai, ceea ce ne dorim cu toții, să rămânem în țara noastră și să ne creștem copii într-un mediu sigur”.
Spațiul informațional al R. Moldova este foarte vulnerabil, fiind dominat de media rusești și de holdinguri de presă deținute de politicieni corupți, iar grupările oligarhice folosesc canalele lor și puterea informației pentru a destabiliza situația, pentru a polariza societatea pe diferite criterii. Iar impactul dezinformării asupra securității naționale și umane se poate vedea prin susținerea de către populație a acțiunilor agresive ale Federației Ruse în Ucraina.
Aceste narative sunt distribuite inclusiv de persoane care împărtășesc politica pro-Kremlin și sunt interesate de destabilizări, care continuă să promoveze și acum, în perioada de război, aceste idei și să promoveze o politică străină R. Moldova. Este foarte important să punem accent pe educația cetățenilor în acest sens, susține Olga Guțuțui, expertă în legislație și politici media, membră a CA în perioada 2015-2019:
„Suntem foarte vulnerabili la acest capitol. În 2015 au fost introduse în lege prevederile cu privire la transparența proprietății de media, ca să știm cine sunt proprietarii adevărați ai posturilor de televiziune, dar discuțiile au început mai înainte, încă în 2013-2014. După 2019, când au avut loc și schimbări pe arena politică, atunci când unii au fugit, iar alții au rămas inclusiv în funcții de stat, mă refer la politicienii care aveau instituții de media, pur și simplu s-au schimbat cu locurile, un holding a devenit mai mare iar altul mai mic, iar cel care era mai mic devenise mai mare…
În 2019, când a intrat în vigoare Codul cu privire la serviciile media audiovizuale, a fost introdusă o prevedere care se referea la securizarea spațiului informațional. Prevederea respectivă spune că posturile de televiziune nu au dreptul să retransmită conținut informativ-analitic din țările care nu au ratificat Convenția privind televiziunea transfrontalieră. Știm că Federația Rusă a semnat această convenție, dar nu a ratificat-o. La puțin timp după ce a intrat în vigoare, Partidul Socialiștilor a exclus această prevedere. Respectiv toate știrile și programele analitice din Federația Rusă, foarte toxice, au revenit pe piața media, imediat după ce s-a făcut această modificare. După 24 februarie, posturile retransmise au acoperit aceste programe cu filme tot din Federația Rusă, sau alte emisiuni. La data de 2 iunie, când a fost introdusă în lege noțiunea de dezinformare au revenit și aceste prevederi, care interzic programele informativ-analitice și cu caracter militarist din țările care nu au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Această prevedere se referă inclusiv la distribuitorii de servicii (cabliștii), ei la fel nu au dreptul să retransmită astfel de televiziuni… Vreau să văd o primă monitorizare la capitolul dezinformării, să vedem cum arată acest tablou. CA a făcut până acum monitorizării din care putem deduce dacă este dezinformare sau nu”.
Emisiune realizată în cadrul campaniei de informare pe subiecte de securitate și apărare, parte a proiectului „Combaterea dezinformării și dezmințirea știrilor false în Republica Moldova”, realizat de Platforma pentru Inițiative de securitate și apărare cu suportul financiar al Fundației KAS.
